Oamenii sunt ființe sociale și nu există activitate umană care să nu depindă de o relație. Indiferent unde locuiești, de la o vârstă fragedă până la moarte ești înconjurat de oameni și de persoane semnificative, iar viața ta este îmbogățită de interacțiuni sociale și conexiuni umane. Relațiile influențează satisfacția în viață și bunăstarea. Ba mai mult, sunt un factor cheie pentru pace și fericire în societatea modernă. Relațiile pot fi îmbunătățite sau împiedicate de formele de limbaj și de comunicare. Din păcate, de multe ori stilul nostru de comunicare împiedică o conexiune adevărată, iar eforturile de a relaționa unul cu celălalt cu compasiune sunt obstrucționate de un limbaj care duce la apărare, vinovăție, atac sau umilire. Învinovățirea, judecata, critica și compararea sunt obstacolele majore ale comunicării sănătoase și empatice. Cu toate acestea, CNV ne oferă instrumente pentru a învăța cum să ne exprimăm și să-i auzim pe ceilalți. Cu toții am construit modele de comunicare și, de multe ori, atunci când vorbim, nu suntem pe deplin conștienți de ceea ce vrem cu adevărat să spunem sau de modul în care cuvintele noastre îl pot influența pe celălalt, prin CNV învățăm să dăm răspunsuri conștiente bazate pe ceea ce percepem, simțim și dorim. NVC are două părți principale:

1. Exprimare sinceră
2. Primind cu empatie ceea ce spune cealaltă persoană

Astfel, este vorba atât despre a învăța să mă exprim, cât și despre a învăța să ascult și să primesc cu empatie ceea ce îmi spune cealaltă persoană. Așa cum spune Rosenberg: „suntem conduși să ne exprimăm cu sinceritate și claritate, acordând în același timp celorlalți o atenție respectuoasă și empatică”.

CNV este un instrument puternic din diferite motive. În primul rând, folosirea ei în interacțiunile noastre – cu noi înșine, cu ceilalți sau chiar într-un grup – ne ajută să rămânem împământați în starea noastră naturală de compasiune. Prin urmare, poate fi folosit de la nivel personal, de exemplu relație intimă, până la nivel profesional. În al doilea rând, nu necesită ca cealaltă persoană să cunoască principiile CNV. Dacă continuăm să aplicăm principiile, ulterior și cealaltă persoană va putea în cele din urmă să ni se alăture în proces și compasiunea reciprocă va fi posibilă.

Exprimându-ne sincer

„CNV încurajează ascultarea profundă, respectul și empatia și generează o dorință reciprocă de a dărui din inimă” (Rosenberg, M. 2015), folosind principiile sale, ne putem conecta unii cu alții într-un mod mai sănătos, permițând manifestarea compasiunii noastre. Exprimându-ne și ascultându-i pe ceilalți, ne concentrăm pe patru domenii: ceea ce observăm, ceea ce simțim, ceea ce avem nevoie și ceea ce cerem pentru a ne îmbogăți viața.

1. Observaţii
2. Sentimente
3. Nevoi
4.  Cereri

Filozoful indian J. Krishnamurti a spus că observarea fără a evalua este cea mai înaltă formă de inteligență umană. Avem tendința de a amesteca observația cu evaluarea sau judecata. Observarea înseamnă pur și simplu să observăm ceea ce vedem, auzim, atingem care ne afectează sentimentul de bunăstare fără a face niciun fel de evaluare sau etichetă. De exemplu: Văd șosete pe podea (o observație) sau Camera este dezordonată din cauza șosetelor de pe podea (o evaluare). Dacă facem o evaluare în loc de o observație, ceilalți nu vor auzi cu adevărat ceea ce spunem, cel mai probabil vor auzi critici și se vor opune mesajului nostru, poate chiar vor deveni defensivi.

În cartea sa Non-violent Communication, Rosenberg ne oferă un tabel care ne ajută să facem distincția dintre observație și evaluare. Vezi figura de mai jos pentru mai multe detalii.

! Important: Distinge observația de evaluare!

Imagine din Rosenberg, M. (2015) Comunicare non-violentă, capitolul 3.

Construirea conștiinței de sine este o componentă cheie pentru o exprimare corectă a sentimentelor noastre. În primul rând, trebuie să fiu capabil să identific ceea ce simt pentru a putea exprima cu voce tare într-un mod clar și plin de compasiune. Astfel, meditația, auto-reflecția și dezvoltarea simțirii sunt pași necesari. De asemenea, la fel de util este să construiești un vocabular legat de sentimente. Mulți dintre noi avem tendința de a spune „Simt că… (Nu sunt suficient de bun)..”. Ori de câte ori cuvântul simt este urmat de că, nu exprimăm un sentiment, ci mai degrabă o opinie sau un gând.

În exemplul următor: „Simt că nu mă asculți”, „Simt că nu-ți pasă”. Sentimentul nu este exprimat și ascultătorul va auzi cel mai probabil critici și va deveni defensiv. Astfel, mesajul nu a ajuns la ascultător și ambele părți se vor simți frustrate și neînțelese.

! Important: Distinge între sentimente și gânduri!

Este important să învățăm să vedem comportamentele celorlalți ca pe un stimul, dar niciodată ca pe o cauză a sentimentelor noastre. Nimeni nu are putere asupra emoțiilor noastre, în afară de noi, sunt reacții subiective bazate pe ceea ce alegem să primim din ceea ce spun sau fac ceilalți, ce sens dăm cuvintelor și acțiunilor lor, precum și nevoile și așteptările noastre în acel moment. Emoțiile noastre sunt în mâinile noastre, iar conștientizarea gândurilor din spatele lor ne poate ajuta să ne înțelegem reacțiile, dar și să lucrăm cu ele și să alegem ceea ce vrem să exprimăm – din sinele nostru conștient matur.

În același mod, ceea ce spune sau face cealaltă persoană este o reflectare a emoțiilor și nevoilor sale și nu a comportamentului nostru. CNV arată că, în fața unui mesaj negativ – avem patru opțiuni cu privire la modul de a-l primi:

• Să ne învinovățim pe noi înșine – putem lua comentariile personal, auzind blamul și criticile care vor duce la sentimente de vinovăție, rușine sau tristețe și ne vor afecta stima de sine. Înseamnă că îi acceptăm judecata și ne învinovățim pe noi înșine.
• Învinuirea celuilalt – duce la furie și comportament defensiv.
• Simțindu-ne nevoile și emoțiile – putem observa sentimentele de durere care vin din eforturile noastre de a fi recunoscuți, aprobați, plăcuți etc.
• Simțirea nevoilor și emoțiilor altora – nu este același lucru cu asumarea responsabilității pentru emoțiile lor, ci mai degrabă încercarea de a auzi ceea ce încearcă să spună și care sunt nevoile și emoțiile lor neexprimate.

Unele modele comune de limbaj ne permit să evităm să ne asumăm responsabilitatea pentru emoțiile noastre. De exemplu, avem tendința de a spune că mă simt rănit pentru că nu ți-ai amintit ziua mea de naștere sau Mă enervezi. Folosind aceste tipuri de expresii, plasăm responsabilitatea emoțiilor noastre asupra cuvintelor și acțiunilor celeilalte persoane. Folosind principiile CNV, un mod mai precis și mai sănătos de a ne exprima ar fi: Mă simt supărat că nu ți-ai făcut niciun plan pentru ziua mea pentru că am nevoie să mă simt sărbătorit și să văd că sunt important pentru tine.

În funcție de modul în care ne exprimăm, cealaltă persoană ar putea fi mai mult sau mai puțin receptivă la mesajul nostru. Când oamenii aud critici, își vor investi energia în a seapăra și a ataca înapoi. Astfel, emoțiile și nevoile tale nu vor fi auzite și primite. Când ne concentrăm pe noi înșine exprimându-ne sentimentele și nevoile, mai degrabă decât arătând spre comportamentul lor, celălalt va fi mai receptiv la a auzi și a răspunde cu compasiune.

Rosenberg a remarcat că atunci când oamenii încep să vorbească despre nevoile lor, mai degrabă decât să se învinovățească și să se critice reciproc, crește posibilitatea de a satisface nevoile ambelor părți. Un motiv este că împărtășim mai mult sau mai puțin aceleași nevoi, noi, ca oameni, avem nevoi universale de bază împărtășite de umanitatea noastră:

• Autonomie
• Sărbătorire
•  Integritate
• Interdependenţă
• Joacă
• Comuniune spirituală
• Îngrijire fizică

Un alt punct important subliniat de Marshall Rosenberg (2015): „Dacă nu ne prețuim nevoile, nici alții s-ar putea să nu o facă„, alți oameni ne vor trata așa cum le permitem și așa cum ne tratăm noi înșine. Este responsabilitatea noastră să avem grijă și să ne prețuim nevoile, precum și să stabilim limitele care sunt adecvate pentru noi. Nu există bine sau rău și nici modul general, totul depinde de fiecare persoană.

! Important: Conectează-ți sentimentele cu nevoia ta.: „Simt … pentru că am nevoie de …”

După ce ne-am exprimat emoțiile și nevoile într-o anumită situație, putem continua făcând o cerere clară care să ne îmbogățească viața și să ne satisfacă nevoile. Este recomandat să lași în urmă idei precum „dar ar trebui să știe cum mă simt și de ce am nevoie”, „nu ar trebui să-i spun eu” etc. Fiecare dintre noi este un individ unic și, chiar dacă împărtășim aceleași nevoi și emoții universale, avem propriul mod specific de a ne exprima emoțiile sau de a ne satisface nevoile. Prin urmare, dacă vrem să ne asigurăm că cealaltă persoană ne va înțelege mai bine și dacă vrem să evităm dezamăgirea și frustrarea ulterioară, este responsabilitatea noastră să spunem foarte clar și cât mai specific ce ne dorim – sub forma unei cereri. Este recomandat să folosești un limbaj de acțiune pozitivă – spune ceea ce dorești, nu ceea ce nu dorești. Adresează o cerere cât mai concret posibil și evită formularea vagă, abstractă sau ambiguă.De exemplu: Ai putea să mă asculți când vorbesc cu tine?

Pentru tine „a fi ascultat” ar putea însemna că cealaltă persoană va răspunde sau va pune întrebări, pentru alții ar putea însemna că cealaltă persoană are contact vizual și se concentrează doar pe persoana care vorbește și așa mai departe. În acest caz, doar a spune „ascultă-mă” nu este suficient de specific și poate că modul în care cealaltă persoană ascultă nu corespunde înțelegerii tale despre ascultarea activă. Prin urmare, solicitarea într-un limbaj concret, clar și pozitiv poate arăta ceea ce îți dorești cu adevărat și crește posibilitatea de a-ți satisface nevoile.

Desigur, să îndrăznim să spunem ce vrem și ce avem nevoie cu adevărat poate fi înfricoșător, deoarece cealaltă persoană poate spune nu. Și poate și este liberă să o facă. Dar o întrebare pe care trebuie să ne-o punem este „Aș vrea cu adevărat ca o altă persoană să facă pentru mine un lucru pe care nu vrea, de fapt, să-l facă?”, pentru mulți dintre noi răspunsul ar fi nu. Vrem ca alții să răspundă la cererea noastră atâta timp cât este în aliniere cu ei înșiși și atâta timp cât doresc cu adevărat.

! Important: Fă distincția între solicitări și cereri.

A doua parte principală a CNV se concentrează pe modul în care întâlnim cealaltă persoană și cum ascultăm și primim cu empatie ceea ce se spune sau nu se spune. Filozoful chinez Chuang-Tzu spune că empatia necesită ascultarea întregii ființe: „Auzul care este doar în urechi este un lucru. Auzirea înțelegerii este alta. Dar auzul spiritului nu este limitat la o singură facultate, la ureche sau la minte. De aceea cere golirea tuturor facultăților. Și când facultățile sunt goale, atunci întreaga ființă ascultă. Există apoi o înțelegere directă a ceea ce este chiar acolo în fața ta, care nu poate fi niciodată auzit cu urechea sau înțeles cu mintea.”

Empatia ne cere să lăsăm deoparte judecata și critica și să ascultăm cu inima deschisă. Nu necesită sfaturi sau asigurări, nici găsirea de soluții sau rezolvarea problemelor lor. În schimb, înseamnă să ne concentrăm întreaga atenție asupra celeilalte persoane, oferindu-i timp și spațiu pentru a exprima ceea ce are nevoie și pentru a se simți înțeleasă, acest lucru este surprins de zicala budistă: „Nu sta acolo degeaba, fă ceva”.

Când învățăm să ascultăm empatic, putem folosi principiile CNV și auzim doar ceea ce observă, simte, are nevoie și cere persoana respectivă. Chiar și atunci când nu spune clar ceea ce simte și ceea ce are nevoie, putem învăța să auzim asta și să o oglindim prin întrebări. De exemplu, persoana spune: Sunt nefericit pentru că nu mă suni niciodată. Folosind CNV, putem observa că nevoile nu sunt exprimate, în schimb emoțiile sunt o consecință a comportamentului.

Instrumente: Parafrazare
Folosind parafrazarea, putem cere clarificări și putem ajuta persoana să spună ceea ce are nevoie: Te simți nefericit pentru că ai avea nevoie să-ți arăt că ești important pentru mine sunând mai des? sau Vrei să te sun în fiecare zi?

Este util să ne exprimăm în primul rând propriile sentimente și nevoi atunci când cerem clarificări. De exemplu, în loc să spui „Ce am făcut ca să te simți așa?”, spune „Sunt frustrat pentru că aș vrea să înțeleg clar la ce te referi. Ai fi dispus să-mi spui ce am făcut ca să mă vezi în acest fel?”

Reflectează mesajele încărcate emoțional. Ascultă emoțiile și nevoile – pe măsură ce dezvoltăm conștiința de sine și suntem mai conectați la emoțiile și nevoile noastre, va deveni mai ușor să identificăm emoțiile și nevoile celorlalți. Ne putem folosi abilitățile pentru a oglindi emoțiile și nevoile celuilat, chiar dacă nu sunt exprimate direct. Când facem acest lucru, o facem sub forma unei întrebări sau a unei reflecții: mi se pare că te simți frustrat și ai vrea să fii tratat cu respect. Putem oricând să împărtășim cum ne simțim atunci când nu știm cum să arătăm sprijinul potrivit celeilalte persoane: Sunt îngrijorat pentru tine și aș dori să știu cum să te sprijin cel mai bine. Ai putea să-mi spui ce pot să spun sau să fac pentru a te ajuta să te simți…… După cum spune Bessel (2015) „Inteligența emoțională începe cu etichetarea propriilor sentimente și acordarea la emoțiile oamenilor din jurul tău” prin aspectele fundamentale ale CNV, învățând să te exprimi sincer și să primești empatic, să creeze o conexiune profundă ca bază a oricărei relații.

Funded by the European Union. Views and opinions expressed are however those of the author(s) only and do not necessarily reflect those of the European Union or the ANPCDEFP. Neither the European Union nor the ANPCDEFP can be held responsible for them.