MOBBINGUL
Conform unei definiții date de Organizația Internațională a Muncii, agasarea la locul de muncă este un comportament ofensator prin încercări răzbunătoare, crude, rău intenționate sau umilitoare de a submina un individ sau un grup (de angajați).Desigur, folosind analogia, acest lucru poate fi transferat cu ușurință în afara contextului locului de muncă și în alte realități, cum ar fi școala, universitatea sau un alt tip de activitate care necesită să lucrezi în echipă.
MOBBINGUL EXPLICAT
Din prisma definiției mai sus menționate și a multor altor definiții (găsite în majoritatea legilor naționale ale muncii), devine clar faptul că, pentru ca un comportament să fie considerat agasant, trebuie făcut:
- repetat,
- pe o perioadă semnificativă de timp,
- trebuie să fie non-fizic
- și să aibă un efect umilitor asupra persoanei hărțuite.
Agasarea nu se rezumă la o singură acțiune, ci la o serie de mai multe acțiuni diferite pe o perioadă mai lungă de timp. Obiectivul este cel mai adesea excluderea sau pedepsirea unei persoane. Prof. Heinz Leymann a oferit o listă de 45 de acțiuni care sunt considerate agasante, dacă au loc pe parcursul a jumătate de an sau mai mult și cel puțin o dată pe săptămână:
ATACURI ASUPRA POSIBILITĂȚII DE A SE EXPRIMA
- A fi limitat în posibilitatea de a se exprima
- A fi întrerupt în mod constant
- Posibilitatea de a se exprima este limitată de colegi
- A fi certat sau a se țipa la cineva
- Critica constantă a muncii cuiva
- Critica constantă a vieții private
- Teroare telefonică (dacă primești apeluri, mesaje și alt conținut nedorit prin telefon)
- Amenințări verbale
- Amenințări scrise
- Refuzul contactului prin devalorizarea punctelor de vedere sau a gesturilor (de exemplu, dacă cineva te judecă pentru că vii dintr-un sat sau dintr-un oraș mic)
- Refuzul contactului prin sugestii, fără a exprima nimic direct
EFECTE ASUPRA REPUTAȚIEI SOCIALE
- Denigrarea persoanei
- Răspândirea de zvonuri despre persoana vizată
- Persoana victimizată este ridiculizată
- Exprimarea suspiciunii că cineva suferă de o boală psihică
- Încercarea de a forța pe cineva să se supună unei investigații psihiatrice
- Batjocorirea unui handicap
- Imitarea mersului, vocii sau gesturilor cuiva pentru a-l ridiculiza
- Atacuri la adresa opiniilor politice sau religioase ale persoanei
- Râs pe seama vieții private a persoanei
- Râs pe seama naționalității persoanei
- Persoana este obligată să efectueze sarcini care îi lezează încrederea în sine
- Munca depusă este evaluată în mod fals sau jignitor
- Deciziile sunt puse la îndoială
- Persoana este supusă unor stimulente obscene sau alte expresii degradante
- Persoana este supusă unor avansuri sau oferte de natură sexuală
ATACURI ASUPRA RELAȚIILOR SOCIALE
- Persoana este ignorată (acest lucru implică de obicei ignorarea de către superiorul tău la locul de muncă, profesorul de la școală sau de la facultate)
- Persoana nu are voie să se exprime
- Transfer într-o cameră departe de colegi
- Colegii (de serviciu) nu au voie să vorbească cu persoana respectivă
- A fi ignorat de colegi
ATACURI FIZICE CU IMPACT ASUPRA SĂNĂTĂȚII INDIVIZILOR
- Obligația de a efectua sarcini care afectează sănătatea
- Amenințarea folosirii forței fizice
- Aplicarea presiunii de a „da cuiva o lecție”
- Maltratare fizică (aceasta ar fi atunci când cineva te lovește cu mâinile sau obiectele; pumni, palme, lovituri…)
- Sunt provocate costuri pentru a prejudicia persoana
- Daune materiale cauzate acasă sau la locul de muncă
- Atingeri sexuale
ATACURI ASUPRA CALITĂȚII OCUPAȚIEI ȘI A VIEȚII
- Nu se atribuie nici o sarcină
- Funcții inutile de lucru oferite (de exemplu, dacă cineva îți dă două cutii de pixuri pentru a testa care dintre ele funcționează, iar când ai terminat, le amestecă încă o dată și îți cere să o faci din nou)
- Persoanei i se atribuie un loc de muncă care nu corespunde calificării sale (de exemplu, dacă ești angajat ca avocat și șeful îți cere să ai grijă de copiii săi în timp ce el este la o întâlnire)
- Persoanei i se atribuie în mod constant noi sarcini
- Persoanei în cauză i se dau sarcini de lucru ofensatoare (de exemplu, sunteți angajat ca inginer software și vi se cere să curățați toaletele)
- Persoanei i se dau sarcini de lucru ce îi depășesc calificarea pentru a-i compromite reputația (de exemplu, ți se cere să conduci un proces de achiziții publice, în timp ce nu ai cunoștințe / educație despre cum să o faci)
Trebuie să facem distincție între intimidarea la locul de muncă, conflict și hărțuire. Cel mai simplu mod de a privi conflictul este să îl considerăm o neînțelegere. Se poate spune că mobbingul este un „conflict exagerat” și că „evoluează” dintr-un conflict după o anumită perioadă de timp – uneori foarte rapid, alteori după luni de zile. Desigur, acest lucru nu înseamnă că fiecare conflict va degenera în mobbing – de aceea este important să îl abordăm din timp. Celălalt termen pe care l-am menționat este hărțuirea. Verbul „a hărțui” este definit ca „a deranja sau a irita în mod persistent”, iar mobbingul se manifestă aproape întotdeauna sub o formă de hărțuire. După cum se poate observa, mobbingul/intimidarea constă atât în conflict, cât și în hărțuire, iar ceea ce îl diferențiază de acestea este durata. Dacă unele dintre acțiunile enumerate mai sus se produc o singură dată, ele pot fi considerate conflicte sau hărțuire (care pot și trebuie abordate), dar pentru a fi considerate mobbing, trebuie să existe o continuitate de cel puțin șase luni.
MĂSURI ÎMPOTRIVA HĂRȚUIRII
Există mai multe măsuri pe care le puteți lua pentru a vă proteja împotriva hărțuirii sau intimidării. Le putem împărți în două categorii: măsuri preventive și intervenție. În ceea ce privește măsurile preventive, puteți face acest lucru informându-vă mai mult despre hărțuire și intimidare, discutând cu echipa dvs. și oferindu-le o introducere în acest subiect – puteți face acest lucru prin broșuri, articole sau chiar videoclipuri.
În ceea ce privește intervenția, este important să opriți agresorul și să sprijiniți victima. Oprirea agresorului necesită adesea ajutor din afara echipei; se poate încerca prin mediere, dar și prin acțiuni legale împotriva agresorului. Dacă acest lucru se întâmplă la locul de muncă sau într-un alt loc cu ierarhie, se recomandă să comunicați cu superiorul dvs. (profesor, șef, antrenor) sau cu departamentul de resurse umane. Dacă ești victima hărțuirii, dacă este posibil și dacă nu te expune la pericol, este recomandat să colectezi și să păstrezi dovezi. În ceea ce privește sprijinirea victimei, acest sprijin poate veni prin reabilitare profesională, psihoterapie, grupuri de auto-ajutor și, de asemenea, terapie medicală.
DICLAIMER
Funded by the European Union. Views and opinions expressed are however those of the author(s) only and do not necessarily reflect those of the European Union or the ANPCDEFP. Neither the European Union nor the ANPCDEFP can be held responsible for them.